miercuri, 28 martie 2012

Rugaciunea “Tatal Nostru“ - Traducere pentru cei ce nu “Vad Sensul Cuvintelor„

        Dupa cum afirma si titlul postarii voi “traduce“ aceasta rugaciune pentru cei ce „nu au urechi sa auda“ inca, si pentru cei ce “nu au ochi sa vada„. Voi scrie intai rugaciunea asa cum Este ea, asa cum preabine o stiti cu totii, ulterior luand fiecare vers/sintagma in parte si descriindu-va sensul ei profund:


„Tatal nostru


Tatal nostru care esti in ceruri,
Sfinteasca-se numele tau,
Vie imparatia Ta,
Faca-se voia Ta,
Precum in ceruri asa si pe pamant.
Painea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi.
Si ne iarta noua greselile noastre,
Precum si noi iertam gresitilor nostri.
Si nu ne duce pe noi in ispita,
Ci ne izbaveste de cel rau.
Ca a ta este imparatia si puterea si slava,
 A tatalui si a Fiului
Si a Sfantului Duh,
Acum si pururea
si in vecii vecilor. Amin.“

Si Acum, versiunea “explicata“:

“Tatal Nostru“ - Este Sinele Superior sau intr-un cuvant Supraconstientul, Este Dumnezeirea din fiecare Om.

“Care Esti in ceruri“ - arata existenta Supraconstientului in planuri inalte ale constiintei, Ceruri = niveluri de vibratie. Fiind vorba de ceruri la plural, „cer“ fiind si termenul folosit in radiestezie pentru masurarea constiintei.


„Sfinteasca-se numele Tau“ - Numele, sau numenul in descrierea stiintei secrete kabbalice Dumnezeu apare ca avand 72 de nume distincte, fiecare dintre ele folosit doar in anumite circumstante, unele dintre ele fiind chiar de nepronuntat pentru profani. „Sfintirea numenului“ Este o re-cunoastere profunda a divinului sacru nemanifestat, si slavirea Sa in rugaciune, re-cunoasere, manifestare. Aceasta sfintire - slavire reprezinta tocmai smerenia mintii superficiale in fata puterii divine nemanifestate, aduse intru manifestare, re-descoperire tocmai de individ, in El insusi, care nu Este altceva decat parte din Intreg, din UNU, venit aici tocmai cu scopul re-cunoasterii de sine, re-integrarii armonioase in Tot ce Este. Redumnezeirea fiecarei fiinte in scopul reintoarcerii Akasha.

„Vie imparatia Ta“ - afirma reintoarcerea in Imparatie, Malkutul kabalistic, regatul, in fuzionarea fiintei in armonie spirit - trup. Cum spiritul estre androgin, deci in fiecare parte masculina se regaseste si un feminin si invers, transcederea, „Imparatia“ nu este altceva decat iesirea din dualitate, atingerea punctului zero al fiecaruia dintre noi, armonizarea si reechilibrarea fiintei in raport cu floarea vietii.


„Faca-se voia Ta“ - odata inteles fenomenul ca deja avem tot ceea ce ne dorim, ca toate „nevoile“ exterioare fiintei provin din atasament si din identificarea Eului cu persoana, intelegem si fapul ca Nu avem de FACUT Nimic, avem doar de Existat, de curs odata cu momentul Acum, iar acest „Faca-se voia Ta“ se refera la aceasta lina curgere a Supraconstientului, a Divinului din fiecare intru fiinta. Sa se indeplineasca Voia cea mai inalta a constiintei si nu voia mintii duale care este analitica, care tanjeste dupa nevoi exterioare, care „iubeste“ cu atasamente. Deci „Voia Ta“ este abandonarea in fata mintii superficiale, non identificare cu persoana - cu vehicolul in care calatoreste spiritul. „Voia Ta“ Este doar Acceptarea tuturor ipostazelor din viata individului, pentru ca acesta ajunge sa „Vada“ ca lucrurile curg dinspre spirit inspre fiinta, dinspre imaterial (eteric) catre materie.


„Precum in ceruri asa si pe pamant“ -  recunoasterea divinului din tine, Cel care locuieste „in ceruri“ in vibratiile cele mai inalte - cele lipsite de forma sau expresie, rearmonizarea frecventelor inalte in conformitate cu Legile naturalului, cele ale Iubirii Neconditionate.


„Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi“ - multi dintre cei ce „vad“ stiu ca nu hrana materiala este cea care ne hraneste ci energia, hrana spiritului, lumina si pacea interioara, starea de calmitate si de liniste a mintii. In aceasta stare in care mintea nu manifesta uragane de ganduri si doar atat, „Voia Ta“ se realizeaza de la Sine, fiinta se armonizeaza din interior catre exterior, caci energia, hrana spirituala abunda. Aceasta stare meditativa, aceasta liniste mental - emotionala este starea in care „painea“ - hrana spirituala Este si atat, curge odata cu fiinta.


„Si ne iarta noua greselile noastre“ De cate ori ne impotrivim curgerii cu mintea, de cate ori nu avem mintea limpede si linistita, „gresim“. In fapt nu exista termenul de greseala ci doar de experienta trecuta. In schimb atunci cand ne aflam in stare mentala sau emotionala, din identificarea cu persoana apare in mintea superficiala notiunea de Eu stiu in loc de „Eu sunt“. Aceasta stare este chiar mai grava decat ignoranta, pentru atunci cand esti convins Tie insuti ca „Stii“ lucruri devii inchis Abundentei universale, devii inchis canalului prin care divinul curge in tine. Aceasta „iertare a greselilor“ este de fapt o responsabilizare a faptului ca individul a adus in manifestare altceva decat „Voia Ta“ si anume voia mintii sale, moment in care armonia florii vietii individului incepe sa se strice. Rugaciunea fiind facuta si adresata divinului din noi, presupune aceasta rearmonizare, aceasta responsabilizare a faptului ca a gresit „cu fapta, gandul sau cuvantul“ fata de El insusi. Curgerea fiind din interior catre exterior, de la cauza catre efect, nici nu exista alta posibilitate de armonizare, decat Asumarea intregii activitati mental - emotionale prin Atenta lor supraveghere si alchimizare, de la ceea ce individul percepe ca fiind disarmonios, catre ceea ce tinde sa creada ca este armonios. Aici apare termenul de greseala, insa el nu exista de fapt!


„Precum si noi iertam gresitilor nostri“ - daca greseala nu exista, fireste nu exista nici notiunea de iertare, insa aceasta comparatie intre „iertarea noastra“ si „noi iertam gresitilor nostri“ ne spune faptul ca fiind „construiti“ „dupa chipul si asemanarea Sa“- deci Perfecti, noi insine suntem Dumnezei creatori. In actul nostru de creatie, cel al momentului Acum, de multe ori observam faptul ca o intentie trecuta, deci deja aflata in experienta ar fi putut avea alta natura si anume natura acceptarii decat cea a impotrivirii, natura iubirii neconditionate a Tot ceea ce Este, decat alegerea unor iubiri mici, separatiste, provenite din confundarea lui „Eu Sunt“ cu identificarea mentala „Eu sunt persoana“.


„Si nu ne duce pe noi in ispita“ - Ispita, sau tentatia este nazuinta mintii superficiale in manifestare catre exterior, asa cum a fost obisnuita de sute de mii de ani. In aceasta manifestare catre exterior, cand dualitatea inca nu e transcesa si identificarea spiritului care Este cu persoana, starea de iubire neconditionata nu exista, de fapt Iubirea nu exista, desi ne pretindem noua in mod Fals ca iubim. Din aceasta dualitate se naste falsul concept de Tu, de El, cand in realitate nu exista decat Eu - constiinta, cea fara de inceput si cea fara se sfarsit. Din realizarea mintii ca fiinta este de fapt o persoana, care, evident s-a nascut candva, deci va muri candva, apare notiunea de Timp, care curge linear si implacabil dinspre viata catre moarte. Din uitarea Existentei (Eu Sunt) si atat, uitam si iubirea neconditionata care este de fapt Iubirea fata de Sine, aparand Frica, polul opus al iubirii, din care se nasc toate scuturile si toate gardurile pe care individul si le pune in calea curgerii libere gen: Intimitate, Legalitate, Moralitate, Normalitate, Apartenenta, Nevoie, Dor - dorinta, Suferinta, Depresie, Drama, Suparare, Tristete, toate provenind din neasumarea faptului ca nu te-ai nascut si nu vei muri, ca doar Existi Acum si ca acesta Este de fapt Unicul Adevar, restul fiind iluzie. in concluzie, „ispita“ este calea mintii superficiale si nu Calea Inalta a Spiritului.


„Ci ne izbaveste de cel rau“ - vine ca o completare la afirmatia anterioara, acest „rau“ nefiind altceva decat tot o privire din dualitate in care mintea imparte lucrurile in polaritati: bine - rau, cald - rece, sus - jos. stanga - dreapta, etc. „Izbavirea“ Este de fapt asumarea fiintei si alchimizarea Tuturor starilor, gandurilor, sentimentelor, emotiilor dinspre interior catre exterior, dinspre Frica intru Iubire Neconditionata. „Rea“ este doar manifestarea in mintea superficiala care prinde individul in propriul cerc vicios - valul Maya al legii cauzalitatii - cauza - efect si din nou cauza pana in momentul asumarii, pana in momentul nonegotic in care individul accepta situatia adusa in experienta chiar de El Insusi tocmai pentru a fi re-mediata si re-acceptata. Orice „intamplare“ din „viata“ este o lectie neasumata a scolii vietii. In momentul in care individul se va responsabiliza si va sta vertical bazat pe adevarul interior cel mai profund, acesta va fi inteles Cauza initiala a manifestarii efectului, si acesta nu se va mai repeta in manifestarea Exterioara, deoarece a fost o lectie Asumata si Inteleasa. Nu exista un „rau“ exterior, un bau-bau de care sa ne apere efectiv cineva, toate mentalizarile catre existenta vreunui loc gen „iad“ sau „diavoli“ fiind strict nascute din frici si identificari cu corpul, cu mentalul superficial, cu animalul.


„Ca a Ta Este Imaparatia si Puterea si Slava“ - nimic mai Adevarat! Universul este mental conform primei legi a Kybalionului, deci el exista diferit in acceptiunea fiecaruia dintre noi. A crede ca „ceilalti“ gandesc, observa, sau simt precum „tine“ este o grava eroare care te va conduce strict catre suferinta. Despre „Imparatie“ am vorbit mai devreme, deci am aflat ce este, iar „Puterea si Slava“ sunt argumentele motivationale profunde ale fiecarei fiinte de a evolua de la o intelegere metala a lucrurilor, catre una de acceptare si integrare a Tot Ceea Ce ESTE! Vointa idnividului de a se lasa liber, de a curge intru spirit si odata cu acesta rezida din aceasta „Putere“ interioara, iar „Slava“ nefiind altceva decat Multumirea si Recunostinta adusa Supraconstientului, divinului din „noi“, bine-cuvantarea fiecarei circumstante individuale.


„A Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh“ - Iata ne intalnim cu trinitatea, cu aceasta legatura ce apare mai peste tot, psihologii au numit-o: Constient - Subconstient - Supraconstient. In momentul asumarii „lectiilor de viata“ neasumate, fie ca vorbim despre violenta, despre rautate, avaritie, materialism, lacomie, ura, invidie, frustrare, mandrie si multe altele, legatura intre „Tata“ si „Fiu“ - intre Supraconstient si Constient se intareste, devine tot mai puternica, tocmai pentru ca individul isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce Este, pentru ceea ce rost-este si pentru ceea ce manifesta. Aceasta legatura invizibila, intangibila si nemateriala intre Tata“ si „Fiu“ este facuta prin „Sfantul Duh“ - sau altfel spus Subconstient, care nu este altceva decat executorul credintelor individului. Subconstientul functioneaza ca cel mai complex program de operare a celui mai performant calculator vreodata descris, el fiind doar puterea fara decizie, doar executantul fara manipulant, doar sistemul de operare fara utilizator. In momentul in care individul isi asuma Constient lectiile de viata, acesta va incepe sa Re-programeze acest infinit program de calculator in mod Constient, realizand ca El - individul Este de fapt Propriul si Unicul utilizator al calculatorului sau! Cu alte cuvinte Toate Gandurile, Sentimentele si Faptele intamplate deja nu sunt decat frecvente energetice trimise (programate) catre Subconstient - „Sfantul Duh“, care nu stie de gluma si face tot posibilul sa le atraga in manifestare in urmatorul moment Acum. De aici avem de inteles ca in starea de veghe avem de mentinut o alerta ATENTIE nu in exteriorul nostru, nu la ceea ce manifesta altii, ci PE PROPRIA FIINTA! Si anume Atentia trebuie sa supravegheze TOT timpul Gandurile, Emotiile, Sentimentele, Starile, si/sau posibila identificare a individului cu vreuna din astea! Aceasta este dragii mei starea de curgere libera dinspre interior catre exterior, dinspre „Fiu“ inspre „Tata“ prin reprogramarea „Sfantului Duh“, care asculta Numai si Doar de voi insiva si de Nimeni altcineva. Voi sunteti minunatii creatori ai „vietii“ voastre, al fiecarui moment Acum ce vi-l atrageti in manifestare! Deci unde va este ATENTIA, acolo va va fi si Manifestarea!


„Acum si pururea si in vecii vecilor“ - Acum se refera Doar si Strict la acest fin prezent, fara insa a il putea delimita in minute sau secunde. Tot acest  „Acum“ Este cel care rezida in mod direct din „Eu sunt“ si Constiinta, si Este de fapt Singurul moment Viu din „viata“. Trecutul este doar amintire si experienta, iar viitorul este inca nemanifestat, este improbabil, „viata“ insasi fiind explorare in necunoscut si nu vreo stare de confort mental. De aceea valenta momentului Acum este atat de puternica incat Aici si Acum doar ai puterea de a alege, de a schimba ceea ce nu iti place. „si pururea si in vecii vecilor“ nu se refera deloc la linearitatea timpului, la falsa impresie a curgerii sale dinspre minus infinit catre plus infinit, ci ne este dat doar pentru a Intari afirmatia de Acum. Cuvantul „pururea“ arata perenitatea, tendinta de intotdeauna, de mereu, iar „vecii vecilor“ nu se refera la veac, nu face referire la timp ci doar sugereaza fin puterea si maretia miraculoasa a traiului in maretul Moment Acum.


„Amin“ - Este o puternica afirmatie care intareste cele afirmate anterior, cu sensul de Asa sa fie!


   Si acum, fara atat de multe cuvinte, pentru ca se pare ca ne pierdem printre ele, rugaciunea „Tatal Nostru“ tradusa mai sumar:


  Tatal Nostru (Inalt Sine Superior, Supraconstient), a carui existenta curge dinspre vibratii inalte (ceruri), Sfinteasca-se numele Tau (recunosc profund in Mine aspectul Divin si il slavesc), Vie imparatia Ta (Eu fuzionez prin Armonie intre Spirit si Trup, caci fuziunea este Vie - plina de „viata“), Faca-se voia Ta (aleg in mod Constient sa urmez si sa indeplinesc cele mai inalte puncte de vedere ale fiintei Mele in numele Adevarului Meu suprem Interior), Precum In Ceruri asa si pe pamant (aducand nivelurile inalte de vibratie intru fiinta si manifestare). Painea noastra cea de toate zilele dane-o noua astazi (deschide-Mi Calea catre Supraconstientul din Mine si adu-mi in momntul Acum Experientele de care „am nevoie“ pentru implinirea mea pe toate planurile), Si ne iarta noua greselile noastre (si imi re-cunosc in mine momentele cand din propria-mi experienta nu am fost armonie cu Lumina Mea interioara, cu Calea data de Tine, si constientizandu-le nu le voi mai repeta), precum si noi iertam gresitilor nostri (in asemanare cu circumstantele in care constientizarea se face strict in momentul Acum, atunci cand Eu invat din Toate aspectele „vietii“ Mele si „iert“ - re-invat sa Iubesc si sa imi asum raspunderea pentru Tot ceea ce Sunt) si nu ne duce pe noi in ispita (si ajuta-ma sa imi intorc toata Atentia asupra fiintei Mele si asupra a ce Eu Sunt - nu ma lasa sa manifest dual catre lumea iluzorie ce ma inconjoara), ci ne izbaveste de cel rau (si ajuta-ma sa nu mai privesc lucrurile separat, dual, ci ca pe un minunat intreg, ajuta-Ma sa nu ma mai identific cu persoana - corpul de carne animalic). Ca a Ta este Imparatia si Puterea si Slava (caci doar asezandu-Ma in curgere odata cu „viata“ voi simti in experienta fuzionarea cu intregul si puterea lui UNU si deja Esti salvit pentru asta Inalt Sine Superior) a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh (atest in mine puternica legatura intre starea de Constiinta, de constientizare a constientei - aplic in Mine aceste lucruri, nu le cunosc doar la nivel mental si conceptual, las curgerea libera intre Constient si Supraconstient prin reprogramarea subconstientului meu otravit de generatii ce au manifestat doar in dualitate), Acum si pururea si in vecii vecilor (si re-constintizez ca Nu exista alt Timp inafara momentului Acum, deci toate cele afirmate, gandite sau simtite se manifesta ACUM.
Amin (Asa sa fie! Intaresc cu aceasta afirmatie cele spuse, gandite si simtite)!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu