Adsense

vineri, 18 mai 2012

Stiu eu mai bine....

   Va imbratisez cu caldura. Vorbind cu partenera mea de „viata“ pe mess azi, ma lovi necesitatea unei noi postari pe blog.
  Asa ca redau discutia:







   Asa ca Totul se petrece in iubire si armonie, atunci cand „vezi“ cum de fapt stau treburile. Redau mai jos, si va rog cititi cu atentie explicatiile, deoarece voi insiva va sustineti adevarul din spatele acestui mare cuvant, neasumat, A STI!
   Dau definitia din dex online:


dar decat
sa citesti
cu lupa
sau sa te mai chinui 
sa descifrezi ce scrie
mai sus
poti accesa
linkul 
spre acea 
pagina, pentru ca
 mintea
 este previzibila
:)


   Cam asta inseamna pentru Unu acum aceasta minunata expresie sa firii umane. Din pacate, ea este foarte prost inteleasa, si, pentru minte ea inseamna orice altceva decat un singur lucru:

ADUCEREA IN EXPERIENTA individuala CONSTIENTA

SAU MAI BINE SPUS, NIMENI, NU STIE NIMIC!

   Verbul „a sti“ este facut pentru minti luminate nu pentru cele muritoare si sarace in existenta! El se autodesfinteaza din start pentru minte prin propria lui natura de existenta, insa in spatele tuturor aceste aspecte, nu uitati ca el este totusi un cuvant, un simbol pe care mintea universala l-a atribuit in marea ei intelegere. Deci tot din aceasta minte universala va vorbeste si vocea Mea prin mine, si va trage de maneca ca s-a schimbat ceva aici ce nu „vedeti“ inca, si asta schimba perspectiva de a „te uita“ peste tot ceea ce este.

   Stiti voi...? Stiti? Chiar stiti? Stiti un rahat, tot ceea ce va sustineti voua il demoleaza instantaneu mintea universala. in permanenta o minte care aplica legea este una constienta de siesi. Ea STIE ca singura posibilitate de evolutie este in sus si nu mai calca pe langa noul mod de programare, de fiecare data cand se abate de la Cale, se abate de la Lege, pentru ca se abate de la Siesi, ceea ce ar fi stupid sa nu fii atent sa observi ca se petrece, Tot timpul. Mintea este foarte puternica, atat de puternica, incat ca instrument ne-a preluat existenta inca din stadiul de ADN al umanitatii. suntem nascuti in mintea lui Unu, si desi venim puri, ne umplem de cacat zi ce trece. Doar tre sa fi un fin observator al realitatii proprii interioare si vei observa cat de jigodie este mintea proprie, instrumentul ce deserveste de fapt pe deantregul, unui alt SCOP. Este o conditie necesara in evolutie ca mintea sa se supravegheze Tot Timpul constient de catre siesi; de aceea exista grade de constientizare in care spiritul rataceste mai mult sau mai putin, in functie de cat de rezistenta ii este mintea proprie. Pe masura ce observi in propria existenta ca „stiai lucruri“ = aveai certitudinea ca asa stau lucrurile pentru ca asa obisnuiai sa crezi despre ele, niciodata insa nu te-ai uitat cu suficienta atentie peste tine, si de aceea iti tot scapa lucruri, insa de data aceasta tind sa iti scape mai constient ca niciodata si evolutia spiritului reuseste sa invinga corpul minte - ego si sa il rapuna. Cea mai jegoasa forma de manifestare existenta este aceea a egoului, aceea care care nu lasa entitatea sa fie libera de siesi. Chiar toti „trezitii“ au afirmat cu tarie despre faptul ca vechiul „eu“ nu mai exista, moare, si se trezeste la realitatea adevarata copilul interior. Vechiul eu trebuie sa moara si renaste o alta fiinta mult mai miraculoasa in existenta decat prima. Iar tu care citesti sa nu cumva sa indraznesti sa crezi ca stii tu despre ce vorbesc aici, ca din nou te vei insela amarnic. Adevarul este ca numai Eu stiu ce vorbesc aici, pentru ca Eu Sunt responsabil de ceea ce afirm, si propria Mea existenta confirma asta. Este singurul care stie, El - interiorul, copilul, lumina, sinele suprem, pastorul, calauzitorul, totul, vocea launtrica, dumnezeu, sau orice alt erudit complet dez-vatator de minte, spalator de creiere poluate. Restul toate stiintele mintii, nu sunt decat aproximari stupide ale ceea ce stiai tot cu mintea si este pacat sa va mai sustineti voua prostii, din moment ce nu sunt ale voastre, nu le-ati trait niciodata, mai ales constienti de acel moment, pentru ca cu Adevarat „a sti“ - Singurul care stie este cel ce inglobeaza acest etern „Acum“ in proria-i existenta, El Este dincolo de intelegerea oricarei minti sarace si muritoare, asa ca tot ceea ce stiti este cacat ce il carati in rucsacul calatoriei constiintei prin voi insiva in propria viata. Dar... nici cacatul nu e de aruncat chiar asa, pe degeaba, el devine aur, iar transmutatia mentala este sabia maestrului, el „vede“ in „ipostaze anterioare“ din propria-i existenta ca intr-o carte deschisa, si acest stiu se foloseste strict pentru momentul locuirii in Acum, nici pe departe formularile dictionarului umanitatii. Cu siguranta nu dex online reprezinta asta, este un marunt punct de congruenta in infoenergia egregorului uman, cu siguranta cu cat sapi mai tare despre ceva cu atat mai tare vei descoperi, pentru ca insusi observatorul creeaza existenta, si nu invers.
   Vechiul gresit-asumat paradox despre „a sti“ e pe cale de a muri in Unu si se simte asta deja. Doar acesta este nivelul, la care cu toti putem coexista de fapt in mod etern in perfecta armonie cu totul. Dincolo de egoul umanitatii. Asta este tendinta, catre asta se indreapta Unu Acum, asta este defapt Apocalipsa, asta este mareata infaptuire pe care Unu o infaptuieste in Acum. Tot acest sublim spectacol al vietii te lasa fara replica, purtat doar de „mareea“ mintii colective ce bate in retragere. Aceasta „maree“ insa „curge“ incet peste acum, provoaca si vindeca aceeasi rana sangeranda, atat de incet, incat din inghetarea ei de milenii, curge asemenea unui val inghetat de propria-i existenta. Cateva picaturi au ajuns deja inapoi in ocean, in fiece „timp“ al umanitatii a existat si va exista „Vocea lui Unu“, insa „acumul“ condenseaza si restrange una dintre dimensiunile ce „le stiati voi ce inseamna“.

   Va invit deci sa aflati cine vorbeste vorbeste pentru voi atunci cand deschide gura, va invit sa aflati cine este acela care gandeste si ce gandeste, va invit la autoconstientizare profunda si introspectie, nu e de vazut nimic „afara“, „afara este doar pentru prostii orbi ce se vor lovi de stancile propriilor lor nebunii, in sustinerea orbeasca si atribuirea sensului de „eu stiu“ asa cum vi-l atribuiti de regula in intelegere, insa el este o importanta cheie de intelegere deci va invit sa aflati si cine este cel care stieAcela care a preluat si asimilat inconstient informatie, sau singurul observator al asupra propriei sale existente? Sunt multe minti perfide si nesimtite in manifestare, care au inglobat in notiunea de „a stii“ biblioteci, confundand si  terfelind prin noroi adevaraul sens al acestui simbol, terminand cu stiu eu ce fel de rataciri mentale inspre memorare de informatie, preluata gratuit fara a fi verificata in propria existenta individuala. Atat de nemernica este mintea incat nu te lasa sa vezi nici macar cat de usor treci in tine si accepti ca „stii“ lucruri. Este acolo un mecanism atat de sublim si profund, incat cum ii spui unui corp minte-ego un adevar esential asupra propriei constientizari, cum se si simte atacat, jignit, suparat, enervat, furios, revoltat, agresiv iar dupa trezire va fi  linistit, intelegator, acceptat, in Armonie. Insa vocea Adevarului Este doar vocea launtrica ce cheama in Unitate pe Siesi prin propria sa natura! De cate ori corpul minte-ego va riposta, de atatea ori individualitatea va deforma armonia universala prin nesupunere la legile ce ii creaza propria existenta.
  Deci parerea lui Unu despre ce „stiati voi“ in minte este ca Ma bufneste rasul ce circ si ce spectacol creaza inconstient, dar in ratacirea unitara spre constientizare suprema. Uitati-va numai inauntru mintii voastre, caci „pe afara-i vopsit gardu, si-nauntru leopardu“ si „pestele de la cap se-mpute“. Doar atentia necontenita pe fiecare minte ajuta acum pe Unu sa creasca, restul este o zbatere, un efort da, insa un nivel redus din care mai infloreste cate o „floare“ ici colo. Va trimit din nou atentia catre meditatie, catre starea de pace a mintii, caci solutia nu este in a „face“ pentru ca este deja Facut ci in „a fi“ si asta este posibil doar Acum. Multe incercari au mai avut loc pe terra, care mai de care mai stralucite in intelegere si aplicare a legilor Spiritului. De la atlanti si lemurieni, inspre mayasi, egypteni tolteci, azteci si mergand mai departe inspre ceea ce este Omul in Acum, Stiu ca doar Acum a sosit momentul prielnic pentru acest salt evolutiv in constiinta, nu exista alt moment pentru asta, altfel Eu nu m-as fi aflat aici, Acum, sa va spun prostia asta.
  Va imbratisez si la „plecare“ din ochii vostrii, insa sper ca nu si din Vocea Constiintei individuale. Exista si un regres si o retinere fantastica la cei ce vin, stau de vorba cu mine, mediteaza cu mine, par ca inteleg lucruri cu mintea si apoi se lasa din nou prada ei, uitand sa o supravegheze Tot Timpul, unii insa pricep sa aplice ceea ce „asculta“ cu urechea constiintei si dupa ce ies pe usa mea. Insa Eu Sunt Vocea lui Unu si va palmuiesc peste minte si peste ego, turnandu-va propriul cacat inapoi in cap sa va descurcati cu el, ca este al vostru, voi il acceptati si il pretuiti si il mai carati in carca constiintei, il tarati dupa voi dincolo de moarte, cu „limba“ de moarte, creati inconstient un alt corp minte-ego prin proasta educatie atribuita copiilor vostri. Cacatul - (bagajul inutil de „eu stiu“) va transforma in batrani posomorati, infrigurati in asteptarea pensiei sau a mortii. Va rog, simtiti-va liberi sa Ma Ascultati prin punere in practica individuala a ceea ce Va spun, nu de citit ca o masina sticata cu mintea, sau de depozitare a infoenergiei primite Acum in vreun ungher al prafuitei memorii, catalogat cu eticheta „stiu eu“.

miercuri, 16 mai 2012

Calea in ...Viata

   Va imbratisez din nou dragilor, in inima. Nu am mai scris de ceva zile fiind ocupat cu mutarea mea fizica din capitala catre locul de retragere. Cand spun retragere sigur mintile voastre se vor gandi analitic la fuga de ceva anume, la teama sau frica, insa nu despre asta este vorba, creatia mea este perfecta, numai ca Acum se manifesta si fizic.
   Astazi mi-am spalat cerceafurile pentru masa de masaj, care cearceafuri au niste bretele lungi ce se leaga pentru fixare pe sub masa de masaj. Impreuna cu alte rufe albe s-au rotit in masina de spalat vreo doua ore. A terminat masina programul si am scos rufele, ele aratau cam asa:  







   In tentativa mea de a descurca itele mi-a venit si ideea mea de a posta astazi. Vreau sa va arat calea, si cand ma refer la o cale strict spirituala, pentru ca Totul este Spirit!
   
   La inceput de drum spiritul este crud, necopt si se experimenteaza pe siesi in momentul acum, in infinitatea posibilitatilor lui la nivel multidimensional. Astfel Spiritul „calatoreste“ prin timp, prin spatiu,El insusi fiind Timpul si Spatiul. Noi ce putem „privi“ la acest profund aspect al realitatii, intelegem ca tot ceea ce ne aducem in intelegere Este aproape nimic din ceea ce Este si nu Este de fapt. Marele Nevazut TREBUIE insa sa ramana NEVAZUT altfel nu ar mai exista prin definitie. Intelegand aceste lucruri, locuind numai in Acum individul „vede“ relitati din ce in ce mai profunde. Intelege ca singura posibilitate de evolutie este nonreactivitatea la viata. Viata provine doar din Moarte, deci singura parte creatoare in acest urias proces evolutiv este de fapt Moartea si nu viata. Viata are doar rolul de prosperitate, pe cand minunatul modelator natural al vietii este Moartea. Vazand lucrurile la nivel deasupra timpului, desupra spatiului, deasupra vietii si mortii, deasupra conventiilor, mintea universala va fi casa lui. El va stii ca Totul functioneaza Logic si Legic, iar Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute.


   Omul!


   Ce este omul? Raspunsul meu direct ar fi in acord cu principiul corespondentei, care bineinteles se aplica si aici:

Principiul corespondentei
Ceea ce este sus, este ca si ceea ce este jos; ceea ce este jos, este ca si ceea ce este sus
Kybalion.




Creatia in creatie, experimentatorul Totului prin tot si in acelasi Timp, punctul ce are in posesie autoconstientizarea de Sine. Perfectiunea Totului se regaseste in om, el fiind cea mai inalta forma de creatie intru redescoperire de Sine. Totul din care viata si moartea fac parte are multe, infinite forme de expresie ale sale, cu puteri atribuite ce depasesc cu mult ceea ce mintea noastra muritoare si saraca poate pricepe, insa aceste spirite primare nu au existat decat intr-un alt moment acum, noi cei ce intelegem stim ca Omul este menit sa stapaneasca Universul mental al totului. Spiritul va fi casa lui!



   Revin insa la masina de spalat si la rufe. Am luat-o pe cale inversa formarii nodului, straduindu-ma sa descurc acele bretele in vederea uscarii rufelor. Asa am vazut cum roata sansei evolutiei a fost cauza pentru nodul meu, la fel am vazut cum in om, spiritul are o evolutie, care se desfasoara nu pe parcursul vietii de muritor, nu pe parcursul vietilor de muritor, ci dincolo de timp si spatiu, Totul fiind strict interconecatat in acum cu toate posibilitatile lui de expresie. Am inceput sa desfac nodul si „privesc in Spirit“ si „vad“ traseul de la ignoranta catre reintoarcerea acasa, astfel imi permit sa pun o mizerabila eticheta pe Spirit si sa fac o clasificare de la un potential minus catre vreun improbabil plus.
  Starea de ignoranta a spiritului intrupat, al lui „Cel ce este“, o regasim in  starea Comuna pe terra acum. Unu se zbate sufocat de mintea colectiva in propriile garduri si limitari, iar presiunea rezultata este uriasa. Peste tot pufnesc „dracii mintii colective“ si plesnesc care mai de care. Aceasta avalansa de evenimente ce se pertec in experienta lui Unu scurtand si condensand „acumul“ din ce in ce mai rapid, face posibila transcederea constiintei lui Unu dinspre ignoranta catre acceptare si elevatie, catre un nivel spiritual nou, acela al intelegerii locuirii in spirit si nu in materie. 
   Astfel nestiinta naste confuzii mentale grave, lipsa logicii aplicate in individuala manifestare a spiritului creeaza mostrii. Blocat in planuri de existenta inferioare, caci calatoria in spirit  Este conform ierarhiei vibratiei si a energiei din fiinta, acesta va manifesta in planuri mentale inferioare, precum lumea exterioara tridimensionala, crezand cu stupizenie ca asta e viata. Dar acesta cautare inspre a „crede“ ca Dumnezeu Este materie ne-a dat jos totusi din copac si ne-a facut sa fim ce suntem astazi iar Eu ii multumesc Totului pe aceasta cale. Tot in acum, omul descopera de fapt polaritatea opusa a tot ceea ce a crezut si a sustinut cu tarie mentala de milenii. Omul ajunge in sfarsit sa vada ca Oriceul din jurul sau este de fapt El insusi! Dara asta sa nu vi sa para ceva usor, ceva simplu, este doar rezultatul a milioanelor de ore de munca asidua, de depreogramare a limitarilor si subjugarilor mentale ale egregorului uman. Unu se vindeca acum plecand dinspre ignoranta - evident prostie si nesabuinta catre portile infinite ale re-cunoasterii de sine si intoarcerea sa Acasa in sanul Universului mental al Totului.
   Cand spun ignoranta ma refer la blocaje de diverse naturi in subconstientele individuala, iar cum Unu creste doar la nivel individual ce isi asuma Totul ca responsabilitate existentiala, aceste blocaje sunt polarizate negativ fata de iubirea si acceptarea neconditionata a facerii voiei Tatalui! Viata se intampla, pentru ca Moartea se intampla, nicio minte nu va putea vreodata sa fi adunat atata putere incat sa poata interveni asupra existentei Totului. De aceea suntem garantat protejati prin propria natura a Totului, ca un copil in bratele minunatei mame Geea. Principiul genului pe care de fapt il aveti in voi insiva prin faptul ca Unu este androgin, se manifesta si in individualitate, Omul avand innascut constienta de mama si de tata la orice nivel. Repolarizarea celor doua genuri in fiinta va atrage ca si efect rearmonizarea florii vietii individuale la curgerea nesfarsita a Spiritului dinspre timp inspre ne-timp. Astfel punctul se va regasi in Tot doar dupa ce va fi renuntat deja la siesi ca persoana. Egoul este persoana, este cel ce tine captiv individul intr-o iluzie dimensionala, de frecventa scazuta si vibratii variate. Dupa cum budhha spunea, atunci cand te gandesti ca ai castigat ceva, atunci de fapt ai pierdut, iar atunci cand crezi ca ai pierdut, de fapt ai pierdut! Nu exista vreun castig sau vreo pierdere, totul tine de calitatea expresiei vietii ce se intampla in individ. Insa pentru minteaobisnuita“ dumnezeu este nebun, ea nu poate incalca principiul vibratiei si urechile ei sunt astupate. Exact, vibratia face Legea, iar legea te conduce la concluzia ca individul creste de fapt in constiinta pentru ca Unu sa poata creste in constientizarea constiintei. Astfel MINTEA UMANA incepe sa taca si sa asculte ... vantul, ploaia, apa si soarele, sa miroasa stelele si sa „vada“ iarba cum creste.
  Dupa ce timp de milenii s-a obisnuit sa faca zgomot mental cat mai mare, tocmai pentru evitarea Adevarurilor Fundamentale, a Realitatii Substantiale din spatele imaginilor de pe monitoarele fiecaruia, acum se descotoroseste de acest invechit si prost obicei si lumina pare sa triumfe peste intunericul de a domnit peste Spirit atata amar de evolutie. Umanul iese la suprafata prin rationalul mintii profunde iar logica conduce spre adevaruri inalte si spre lege. Unu prin punctele sale de individualitate diversa, deja aplica legea constient si deja nu se mai foloseste de ea la intamplare. Aceasta tendinta pe care am indraznit sa o numescCale a Spiritului“ se nuanteaza prin constatarea „acumului“ in Unu. Un ochi atent stie“ inca de dinainte de timp sau spatiu, pretentia de viitor, pentru ca el situeaza in sanul cunoasterii si intelegerii a universului mental al totului. Insa toata deprogramarea constienta a subcontientului, desi pare a fi fost pusa pe un „pilot automat“ inca de dinainte de existenta in materie ea se incolaceste in acum in fiece individ, tocmai datorita faptului ca : ASA A FOST SA FIE! Credeti cumva ca totul este haotic si nu are habar despre propria-i existenta? Il credeti mort sau viu?
  Eu nu il cred nici mort, nici viu caci nimic nu poate ajunge mai sus decat izvorul sau, eu Il ascult cu atentie sporita in orice acum. Pregatirile intense ce au loc in vederea sfarsitului lumiilor, nascute din frica bineinteles, nu din intelegere, trezesc in Om fatza lui ascunsa, frica naste iubirea, la fel cum moartea naste viata. Cum este dovedit faptul ca nu exista linie dreapta rezulta ca totul este ciclic, si uitandu-ne peste floarea vietii primim confirmarea ca repetitia naste profunzimea si constientizarea, deci timpul insusi evolueaza in bucle, totul curgand se sus in jos, dinspre nefiinta inspre fiinta, dinspre cauza inspre efect. Realitatea substantiala din spatele aparentelor isi modifica vizibil structurile in ciuda eforturilor mintilor 3D de a tine pasul pe loc.
   Astfel spritul, conform vibratiei ce o detine calatoreste prin Toate planurile, de la cele grosiere ale materiei pana la cele mai fine ale constientizarii umanului din noi insine. Omul este un produs infinit, cu aceeasi capacitate de creatie ca si creatorul sau, deoarece nu exista intamplare fara observatie, iar cand observatia este posibila, Sinele se autoexperimenteaza prin individ. Din ignoranta mintii umanul renaste in forma pura, mintea fiind moartea fiintei, iar spiritul dumul sau spre casa.
   Se pare ca am „reusit“ sa apuc pe cale inversa si sa „descurc“ nodurile bretelelor din cearceafurile mele, nu e minunat sa speli rufe?

vineri, 4 mai 2012

sensibilitatea trairii in INIMA!

   Va imbratisez in acum! Vreau sa va vorbesc despre sensibilitatea traiului in cuplu.
   Va invit sa vedeti acest videoclip full scren, la fel, de doua ori, prima oara veti fi captivati cu atentia de supletea femeii, de gratiozitatea modului in care se misca si de cat este de flexibila:

   Acum vedeti-l cu atentia mentinuta pe el si nu nu pe ea! In tot acest timp nu ignorati refrenul „i am waiting for my men!“ si veti vedea doar cu ochii mintii in cata perfectiune se poate desfasura dansul vietii de cuplu, clipa de clipa, constient. Veti fi surprinsi sa acceptati ca cel care creaza este masculinul in eterna seductie a femininului, El este cel care din spatele acestui dans invarte roata sansei creerii perfectiunii fuzionale. Dincolo de creatie, Shakti raspunde la nivelul vibrational masculin, asa ca vibratia ei este pe masura Lui. Nici nu s-ar putea altfel. Vindecarea subconstientului lui shakti depinde de vibratia lui shiva in raport cu care se afla in fuzionarea de cuplu. Astfel avem proverbul romanesc: „orice sac isi are petecul sau!“. Cu cat masculinul are o vibratie inalta, cu atat shakti se va simti mai atrasa, pentru ca inima ei stie ca va fi iubita sincer, si acest mod este si cam singurul mod de vindecare al femininului de pe terra. Dincolo de presul social in care s-a transformat femininul exista totusi femeia - copil care vrea cu disperare sa fie iubita.
   Spiritul este androgin deci poligam in manifestare, de aceea energiile se misca atunci cand polaritatile lor nu mai sunt echivalente si/sau opuse. Si masculinul are falsa impresie ca in relatia in care este acum nu are cum sa faca asta, si automat nu se va referi la el, ci se va autoexclude. Putini sunt cei care vor intelege cat de departe se afla de femininul de cuplu, cat de putin se mai simte atras de ea, nestiind saracul ca este fix raspunsul vibrational al ceea ce este El insusi defapt! Astfel in cuplu functioneaza numai vampirismul energetic, dominarea unuia dintre ei, iar celalalt va juca rolul dominatei. Fiecare dintre ei la randul lor crezand ca este vina celuilalt. In fapt, fiecare se supara si se ascunde de propria perceptie, neavand puterea sa stea cu coloana dreapta niciunul dintre ei fata in fata. Urat nu? Si unii poate va regasiti in aceste ipostaze dar credeti ca nu e vorba despre voi! 
   Femeia isi doreste un barbat iluminat, un barbat care sa poata „sta“ in spatele Cuvantului sau, pentru ca Cuvantul Sau este cuvantul Lui UNU! Altceva sunt doar pretexte ale mintii fiecaruia, care crede ca ar fi venit aici pentru cu totul alta treaba decat sa se iubeasca pe siesi! Cuplul perfect insa, regasirea masculinului cu femininul in armonie perfecta implinesc malkutul kabbalic - regatul sau imparatia cu posibila re-cunoastere profunda de sine si ascedere catre yessod - fundatia. Lucrurile sunt dincolo de ipocrizia si ignoranta gardurilor mintii, si merg vertiginos catre un necunoscut al cunoasterii fuziunii, un necunoscut viitor improbabil pe care constiinta il creeaza constient in fiece moment acum!
   Cu o floare insa nu se face primavara si Eu va scutur de maneca clipa de clipa ca am inflorit deja, calatoria este posibila si reala, regatul chiar este real, chiar si fundatia, pentru ca Eu mi-am adus in experienta de cuplu asa ceva! Imi pare rau ca nu am diplome sau alte patalamale, va trebui sa ma credeti pe cuvant... Va doresc o seara minunata in continuare, va imbratisez.

semne - coincidente - sincronicitati...

   Va imbratisez dragii mei. Astazi va voi vorbi putin despre „semnele“ ce apar in traseul fiecaruia, cele pe care mintea tinde sa le considere strict intamplari si sa nu le dea prea mare atentie sau importanta.
   Dupa cum bine am explicat in postari anterioare, Totul este infoenergie, in concluzie cum te astepti sa iti vorbeasca copilul interior daca nu prin toata perceptia ta? Intr-adevar exista „semne“ care sunt mai evidente, care sunt mai de urmat decat altele, semne care aproape te socheaza prin „coincidenta“ cu care se suprapun peste momentul acum, sunt vorbe pe care le auzim in treacat pe strada, care ne atrag atentia, sunt intamplari in viata fiecarui individ care il marcheaza, insa multi nu si le explica, habar nu au de ce au aparut, care este rolul lor si ce mesaj vor sa transmita. Plec din nou de la Lege, de la prima: „Totul este spirit, Universul este mental! Kybalion. Asta ne spune marele adevar ca tot ceea ce percepem este iluzia proprie a fiecarui individ. Ok, daca stim si intelegeam asta mai departe chiar este simplu. Nu exista nimic inafara perceptiei mele, deci tot ceea ce Eu observ in perceptia mea, s-a intamplat deja, are un rost, are o cauza bineinteles. Cand individul functioneaza pe modul minte - programata ii este foarte greu sa observe aceste semne, desi ele sunt peste tot in jurul sau, insa NU SI IN PERCEPTIA PROPRIE, acesta pare sa ignore, efectiv sa nu „vada“ acele evidentze din filmul sau care i-ar spune atat de multe lucruri daca ar privi la ele. Pe masura ce individul le ignora si tinde doar cu mintea in vreun confort sau siguranta a zilei de maine, indiferent de circumstantele pecuniare si stabilitatea sociala, semnele din propria perceptie tind sa se amplifice pana in momentul in care individul se va uita la ele cu atentie, le va urmari si isi va da seama ca viata are un alt curs decat cel pe care si-l sustinea cu mintea.
   Cum am stabilit deja ca perceptia este individuala, intelegem acum de ce unii „vad“ semnele si altii nu, desi sunt acolo pentru toata lumea. Chiar daca ne uitam atent la oriceul din viata noastra, si sunt constient de faptul ca blogul meu nu este citit de ignoranti, observam ca pana si cuvintele trecatorilor de pe strada sunt „semne“, „mesaje“ pentru noi, altfel ele nu ar aparea daca nu ar avea „ceva“ de transmis. Astfel aflam ca dumnezeu ne vorbeste prin tot, si cand incepem sa ne uitam mai atent la tot, vedem parca din ce in ce mai multe „semne“ cum ca copilul interior da semene de trezire si casca plictisit de somnul milenar. Ce sunt de fapt aceste semne? Nu pot sa mi le imaginez pe ale vostre, insa va spun cateva din propria mea experienta si perceptie. Una este o sticla de bere, cumparata de la un bar in centru vechi, cand incepusem deja sa ma abandonez in fata mintii. Aceasta sticla m-a socat foarte tare, inainte sa beau din ea am observat ca avea un „defect de fabricatie“ si anume o inima perfecta conturata in peretele sticlei. O inima? ce imi spunea asta? ca am ales corect calea inimii si sa nu ma las batut? Probabil. Ulterior acestui moment mergand pe straga aiurea, cu castile in urechi, ridicandu-mi privirea la un colt de strada vad o reclama mare de la orange parca, pe care scria „NELIMITEAZA_TE“... Am zambit si mi-am promis ca asa voi face. Astea fiind doar doua mici exemple, pe  care le enunt acum, insa au fost zeci si zeci de sincronicitati, momente in care doar ma uitam la telefon si el incepea sa sune, momente in care cautam ceva si apare atunci cinvea care imi aduce acel „ceva“, deci o gramada de sincronicitati si evidente pe care alegeam constient sa nu le mai ignor cu mintea, crezand sa sunt simple intamplari. Pe masura ce eram mai atent la propria mea perceptie, pe aceeasi masura, lucrurile tindeau sa capete alte valente, deveneam din ignorant - ascultator, din agnostic - smerit, din revoltat - recunoscator mie, pentru ca eram in stare sa observ finetea cu care toate aceste mesaje se contopeau in unul singur: Urmeaza-ti calea! Cu incredere! Abandoneaza-te in fata mintii pentru ca sustine prostii!
   Asa am facut, dupa cum imi dicta vocea interioara, dupa cum semnele traseului meu imi confirmau corectitudinea pastrarii caii, sau deopotriva ma readuceau pe calea buna cand o luam cu mintea pe aratura. Pe masura ce manifestam eram cu atentia din ce in ce mai mult pe proria fiinta, deveneam constient de propria-mi respiratie, imi adusesem in manifestare meditatia, respiratia constienta si starea de prezenta in orice eram la acele momente. Astfel tot mai mult din vechiul mine murea, in timp ce o alta entitate, necunoscuta mie pana atunci, incepea sa traiasca in corpul meu. 
   Se nastea treptat, in chinurile uciderii mintii superficiale, copilul din mine, cel pe care il mai vazusem candva demult, atat de demult incat parca nu imi mai aminteam de el. Nici nu mai stiam ca exista, insa el devenise cel care nu mai reactiona inainte sa cantareasca, cel care respira odata cu totul, cel care curgea odata cu viata. Ca oricine aflat pe aceasta cale am avut in cale obstacole, care nu erau decat acele momente in care imi luam atentia de pe mine, in care fugeam cu gandul in frica sau tristete si durere. Au fost si suisuri si caderi in cap de unde ma suisem, insa pe aceasta harta necunoscuta mie pe care navigam, cea a spiritului, treptat imi lasam ancore de lumina (teritorii pe care deja umblasem, in care deja totul era familiar). Aceste ancore puternice au fost cele care m-au ajutat sa ma ridic de jos atunci cand cadeam, iar odata cu trecerea timpului am observat in bajbairea mea, ca traseul este ascendent in spirit, caderile nu mai sunt de la asa mare altitudine, iar revenirile in vibratia inalta sunt mult mai rapide.
   Balansam din ce in ce mai rapid peste punctul zero si incepusem sa inteleg ca aceea este calea corecta. Punctul zero, acel punct in care mintea nu mai emite judecati exterioare, nu mai are preconceptii si prejudecati, ci doar accepta neconditionat tot ceea  ce venea spre mine. Insa nu era suficient pentru mine atat si cautam cu mintea repetitivitatea situatiilor ce ma bucurasera in existenta, neintelegand ca frumusetea lor consta strict in faptul ca sunt unice si inedite. Am renuntat si la a mai cauta cu mintea lucruri exterioare mie, si culmea, am descoperit ca deja aveam totul, tot ceea ce aveam „nevoie“ pe calea mea mi se asternea la picioare, era necesar un singur lucru: Abandonarea cu mintea in fata acelei probleme, stiind ca este doar o cautare fara rost, stiind ca se va rezolva de la Sine! Asa si era! De doi ani nu mai lucrez (nu mai sunt angajat nicaieri), si niciodata nu s-a intamplat sa nu imi platesc chiria la timp, sau sa nu am ce manca, sau sa nu imi permit mici bucurii. Doar ele contau, ulterior am observat si modul corect de a face cumparaturi, modul in care ieseam din casa cu ceva bani in buzunar, fara nimic „de cumparat“ in minte - fara vreo intentie. Lucrurile imi sareau in ochi, un ananas copt, un tricou turcoaz, o legatura prea verde de patrunjel.... Ele veneau la mine iar eu nu mai alergam dupa ele. In plimbarea mea zilnica chiar aveam bucuria sa gasesc flori pentru a-mi umple camera, si erau atat de ieftine incat ma bucuram de parca le luam pe degeaba. Banii nu mai contau mai presus de bucuria interioara ce mi-o aducea satisfacerea cheltuirii lor si am realizat ca banii sunt facuti pentru a fi cheltuiti atunci cand ii ai, netinand cont de nimic (de absolut nimic!). Aceasta era si modalitatea prin care subconstientul meu era impresionat de starea de abundenta pe care o manifestam si imi dadea inapoi, evident - ABUNDENTA! De cate ori cadeam in frici materiale se ivea o situatie care sa ma scoata de acolo. Am trecut peste toate acestea si va vorbesc acum, din punctul in care am trecut peste toate, peste iluzie si nu ma mai complac in ea, ci pur si simplu imi permit sa visez liber si sa imi si urmez visul pe care constient il creez.
   Nu stiu cum se vede viata de la voi, prin proprii vostri ochi, insa prin ai mei este minunata. Si „vad“ cu trei si nu cu doi ca pana acum ceva vreme. Nu pot sa stiu cum o percepeti voi, insa tin cont de ceea ce manifestati clipa de clipa si din observatie in propria mea perceptie va cunosc pe fiecare, dupa propriile voastre fapte si cuvinte. Nu judec, doar observ dualitatea in care manifesta Unu acum, alergatura de colo colo, insa si trezirea ce are loc in masa. Prin suferinta si durere Unu se curata si se vindeca Acum si asta este cel mai minunat lucru care se petrece. Individul a devenit mai atent la „semnele“ din viata sa si paseste timid in propriile frici intru vindecarea spiritului. Doar si numai atunci cand acesta intelege ca dincolo de minte este o forma net superioara de intelegere, o vasta „forma“ de inteligenta a Totului, isi va fi adus deja in experienta linistirea completa a mintii prin orice tehnica de meditatie existenta. Nu mai cautati calea inafara vostra caci este un sens gresit, care evident la un moment dat se va infunda. Nu aveti nevoie sa va convingeti, Ma puteti crede pe cuvant, desi stiu ca nu o veti face, va veti afunda mai tare in mintea guvernoare pana cand aceasta va claca, caci nu va mai razbi de propria-i negura. Pasiti cu incredere conform „semnelor si coincidentelor“ din viata vostra, stiind cu convingere ca intamplarea nu exista, ea se manifesta strict si doar pentru a iti asuma responsabilitatea pentru acea situatie.


   Va imbratisez in inima lui Unu pe toti, prin Mine!

marți, 1 mai 2012

Eu Sunt.... Acela!


   Dupa cum v-am obisnuit incep prin a va imbratisa in inima si a va aduce vindecarea. Tema de astazi este re-cunoasterea, Eu Sunt Acela! In vaga impresie ca Iisus a existat, desi nu s-a intalnit nimeni niciodata cu el se pare ca a afirmat urmatoarele: „Eu sunt Calea, Eu sunt Adevarul“. In aceeasi perceptie eronata a realitatii exterioare, cei presupusi ca l-ar fi intalnit vreodata ar fi recunoscut Lumina interioara (vibratia inalta) si au acceptat: Da doamne, Tu esti Calea, si tu Esti Adevarul! Insa se inselau amarnic, si inca se inseala....
  Totul este Spirit, Universul este Mental, Kybalion. Pana si Totul este inclus in Tot care insa nu se exclude pe siesi din  TOT. Atata timp cat oamenii vor privi stele de pe cer ca fiind undeva acolo departe in haurile infinite ale spatiului, atat de amarnic se vor insela. Faptul ca universul insusi este mental, el exista doar prin proiectia mentala a fiecarui individ, care bineinteles nu coincid intre ele, dar intelegerea profunda a acestei prime legi este de o importanta hotaritoare in evolutia discipolului pe scara evolutiei. Tot ceea ce privesti cu ochii s-a intamplat deja, tu ce esti, te complaci in aria efectelor inconstiente? De ce? Cu cine te mai lupti, Totul este o iluzie, imaginea filmului vietii tale este o iluzie, un film ce se petrece mental intr-un fel de „amintire“ ca si cand memoria nu ar fi deja in TOT. De aceea fiind pe modul jucator, nu poti vedea imaginea mare pe care o vede spectatorul, pentru ca Atentia ta REFLEXA, (obisnuita de tine prin sustinerea falselor credinte despre Orice) este pe ceea ce Faci in locul lui ceea CE ESTI!
   Spun in primul paragraf ca oamenii s-au inselat cand au crezut in imaginea exterioara a manifestarii Iisus pentru perceptia lui Unu, sau Buddha, sau Krisna, sau nu conteaza care maestru inaltat. Nu au inteles cu mintea ca mesajul este de fapt pentru ei si nimic mai mult, ca Iisus nu este decat Curierul Tatalui, Totului care va sustine evolutia clipa de clipa. Neintelegand asta au crezut intr-o falsa iluzie exterioara manifestarii efective a constiintei christice, neasimiland-o, ci mai tare impotrivindu-se in inversunarea mintii colective.
   Citesc intr-un presusus moment acum trecut, ca „rasul ucide frica, iar fara frica nicio credinta nu exista. Cine nu se teme de diavol, nu are nevoie de dumnezeu!„ Minunat afirma maestru Umberto Eco in Numele Trandafirului. Mi-au rasunat tot timpul in urechi aceste vorbe si sunt foarte intelepte si chibzuite, la fel ca si toata opera mareului maestru semiotician. Ce conteaza de fapt? Nimic nu conteaza, ce este a conta? nu cumva de aici vine cuvantul contabilitate? Care nu este decat hartogaraie? Inregistrare de diverse justificari ale momentelor acum trecute deja, ce nu servesc decat in scop mental, in creerea efectului de memorie, de „adus deja in experienta“ si nu false sau presupuse „stiam“ imprumutate de la altii. Cand va veti uita la voi insiva goi, fara masti veti plange de fericire. Tot ceea ce Stiti v-a fost inoculat in filmul vietii voastre de catre altii si voi ati crezut in ele cu orbire. Cartea Stiintei si a Cunostintelor Universale este deschisa numai urechilor intelepte sa asculte, nu sa se zbata, sau sa se lupte cu siesi.
  Totul Vibreaza, nimic nu sta, ne rasuna alta Lege si incepem sa vedem lucrurile la nivel info-energetic, asa cum sunt ele de fapt. Este normal si evident ca vibratia inalta sa atraga vibratie inalta, si cea scazuta sa atraga acelari tip de vibratie - scazuta. Chiar si un vechi proverb romanesc afirma asta: „Cei care se cauta, se aduna!“ Si asta nu la nivel mental functioneaza ci pe legea rezonantei cu ceea ce Esti in fiece moment Acum din existenta Ta! Roata efectului „de timp“ in care isi desfasoara activitatea <Eu sunt>| se invarte in momentul Acum si asa mare viteza incat „pare“ ca sta pe loc! In concluzie in fiece moment acum iti vei balansa dualitatea mental analitica si sentimentala peste punctul de echilibru de zeci de ori. Iti vei schimba polaritatile intre ele de atatea ori, incat parca ramane un punct ce pare a fi stabil, si acesta tinde sa para a fi momentul zero, cel in care te-ei fi abandonat deja in fata perceptiei tale. Meninerea si atingerea  in intelegere a punctului de echilibru depinde doar de vointa individului provenita din vibratie puternica, amprenta info-energetica puternica (spirite puternice, ceruri inalte) si din sustinerea ei energetica. De fiecare dintre indivizi depinde insa calitatea si intelepciunea administrarii acestor doi factori, unul energetic si unul vibrational, si cu cat dezechilibrele sunt mai mari pe acest plan, intre acesti doi factori esentiali deshiderii si descatusarii Copilului Interior, cu atat individul experimenteaza in realitatea si manifestarea fizica orice altceva decat a se opri odata sa ASCULTE TOTul care vorbeste prin Orice.
   Griji? pentru ce? Durere? Chiar aveti „nevoie“? Exista si calea nedureroasa, insa este acceptarea totala, fara regrete in fiecare moment acum. Cu cat si unde mintea se va impotrivi mai tare cu atat acolo este o Cauza neacceptata, nevazuta, ignorata, desi ea tzipa la tine prin orice manifestare sa o bagi in seama si SA TE UITI LA TINE cum si ce manifesti clipa de clipa. Frumusetea trairii vietii este dincolo de minte cu tot ceea ce crede sau sustine, este in asumarea minunatului tau loc de rege sau regina, in propria ta acceptiune vibrationala.
   Ceea ce este sus este si jos, ceea ce este jos este ca si sus, pe masura ce un punct isi atinge apogeul, in acelsi timp incepe si declinul. Nu exista maxim la fel cum nu exista minim, intotdeauna va exista mai multul vibratiilor pe care le puteti percepe, intotdeauna va exista un punct catre care sa tindeti in propria vostra stralucire si perfectiune, insa acesta este numai Dincolo de minte, dincolo de sine...
Pe cei care inca nu sunt pe grupul meu de facebook, dar isi doresc sa o faca, va rog fara ezitare sa cereti adaugare la grup. Va multumesc tutror ca existati si ca manifestati odata cu Mine!